Emotii...

De azi mai e o saptamana pana la preselectie.Trebuie sa recunosc ca de foarte multa vreme n-am avut asa de multe emotii.De fapt, cred ca niciodata n-am avut atat de repede emotii.Sper sa se diminueze si in ziua cu pricina sa n-am deloc.Repet fiecare piesa cam de 10 ori pe zi si parca tot as mai simti nevoia de repetat, nu din nesiguranta ci din perspectiva chestiei cu perfectiunea.Nu stiu pe nimeni de acolo.Merg intr-un fel de ,,blind date" in care pot sa plac sau nu. Nu stiu nici cati vom fi acolo, dar cred eu ca foarte multi si daca nu vom fi foarte multi, o sa fim destui.Poate emotiile sunt pentru ca stiu ca am sanse foarte mici sa intru in festival, si asta contribuie la o stare de nemultumire, dar ma mai gandesc ca poate am noroc anul acesta si voi fi acolo.
Printre altele mi-am ales doua piese grele, asa cum stiti, Un actor grabit si Ramai cu mine, dar si frumoase, care imi pun vocea in valoare.Coregrafie am, asa ca nu imi ramane decat sa repet in continuare.Mai e o saptamana, deci, se mai poate lucra mult si bine.
Astept incurajarile voastre, chiar mi-ar prinde bine in aceste momente sa va stiu alaturi de mine.
Va pup!