Cuvinte nespuse inca...

E marti si e dimineata.Cu ochii in tavan dramuiam, acum cateva clipe, tot ce am realizat pana acum, incercand sa inteleg nemultumirea parintilor mei referitor la dorinta mea de a canta si la pasiunea mea pentru muzica.De unde a pornit totul?Dintr-o discutie care putea sa nu aiba loc, dicutie pe care eu am starnit-o si care a excelat cu sintagma ,,... sunt lucruri pe care nu le intelegi, lucruri care nu iti plac, discutii de spre muzica " la care mi s-a raspuns ,,la varsta ta ar trebui sa te gandesti la altceva".
Ma intreb daca toti oamenii la 32 de ani gandesc despre aceleasi lucruri, fac aceleasi miscari, au aceleasi dorinte?Poarta fix aceleasi culori pe strada,au aceeasi culoare a ochilor, probabil aceiasi parinti si frati, ca noi toti ceilalti.Si cel ca mine, care isi doreste cu totul altceva e un extraterestru caruia ii trebuiesc izolate dorintele , visele fiindca sunt de neconceput, sunt strigatoare la cer, sunt absurde, mai pe scurt si nu merita atentie.
Am trait mereu in umbra parintilor mei, nu din dorinta mea, ci din ironia sortii.Toata viata m-a preocupat gandul ca ar trebui sa nu-i supar, si n-am prea facut-o.Dar odata ce am inceput o viata noua, am pretentia sa nu mi se spuna cum sa o traiesc.Si in plus, imi doresc sa imi dovedesc mie, ca pot face ceva din visul meu fara sa ii amestec pe ei in asta.Bine, ca toate faptele mele scandalizeaza, e partea a doua.Dar asta imi doresc, sa imi implinesc visul si daca nu vor intelege acest lucru, ma voi obisnui cu gandul.Eu nu sunt un om ,,normal" in sensul constructiei in sine poate fiindca imi doresc lucruri pe care altii la varsta mea nu indraznesc sa le viseze.Cred , insa , cu putere, ca asta e drumul meu si voi demonstra asta si imi voi asuma in continuare statutul de persoana IRESPONSABILA pana la probarea dovezilor.
CREDETI IN VOI SI IN VISELE VOASTRE!VIATA E SCURTA!HAIDETI SA NU NE-O TRAIM ASA CUM DORESC ALTII, CI CUM NE PROPUNEM NOI!!!
Va pup!